De ce unii oameni se dedică uneori cu totul unei cauze? De ce pun la dispoziția comunității toată energia lor, tot timpul și, uneori, propriile fonduri? În cazul antreprenorilor care pun bazele unei afaceri orientate spre profit, răspunsul este unul simplu. Miza este obținerea unor sume de care să se bucure ulterior. Dar acest profit nu poate fi miza tuturor afacerilor, nu? În acest caz, care este motivația antreprenorilor sociali, care donează misiunilor asumate 90% din profitul înregistrat și a celor care înființează asociații non-profit?
Din păcate, motivația acestui tip de antreprenori vine, de multe ori, din incapacitatea statului, a guvernului, a sectorului public sau a altor organizații de a rezolva problemele comunităților. Mai întâi oamenii constată o serie de lipsuri în imediata lor apropiere, după care, ca o a doua fază a procesului, trec la acțiuni propriu-zise.
Pe înțelesul tuturor, antreprenoriatul social înseamnă să gândești o afacere din care să aibă de câștigat omul fără adăpost pe care îl observi pe stradă. Sau copiii de care ai auzit că se lasă de școală din cauza sărăciei. Evident, acestea sunt exemple la scară mică, pentru că economia socială înseamnă mult mai mult și poate avea un impact major asupra umanității.
Un bun exemplu în acest sens este Fundația Light Up the World, o organizație non-profit care asigură iluminatul în casele oamenilor care folosesc în prezent lămpi cu kerosen sau chiar lumină generată de focul de lemne. Pe lângă utilitatea pe care iluminatul îl are pe timp de noapte, această asociație îmbunătățește calitatea vieții oamenilor din punct de vedere fizic, educațional și chiar financiar. De aceea, ne place să spunem că, în mare parte, economia socială este limitată doar de imaginație. Împărtășim astăzi cu voi cateva exemple de afaceri sociale de la mijlocul secolului al XIX-lea și până azi, care sunt inspiraționale și consecvente, îmbunătățind vizibil calitatea vieții unui număr mare de persoane din categorii defavorizate.
Crucea Roșie
Abia la mijlocul secolului al XIX-lea a avut loc prima încercare de a dezvolta un sistem de îngrijire a persoanelor rănite în război. Înainte se înființaseră doar stații temporare de îngrijire, sporadice, care nu erau protejate de atacul rivalilor. Omul de afaceri elvețian Jean-Henri Dunant și-a propus să găsească o soluție mult mai bună pentru bărbații răniți pe câmpul de luptă și a fost inspirat sau, mai degrabă, terifiat de carnagiul la care a luat parte în iunie 1859, în cadrul bătăliei de la Solferino. Atunci a văzut cum aproximativ 40.000 de soldați din ambele părți au murit sau au rămas cu răni grave. Cu toate acestea, nu exista niciun serviciu medical de ambele părți, nici măcar îngrijiri de bază. Astfel, Dunant și-a anulat orice alt plan îl dusese prin acele părți și a rămas căteva zile pentru a ajuta la tratarea și îngrijirea celor răniți. Ulterior, a reușit să convingă mai mulți oameni să se alăture cauzei lui și, la revenirea acasă, a scris o carte pe care a publicat-o în 1862, carte pe care a trimis-o figurilor politice și militare din Europa. În cartea sa, a adus argumente în favoarea stabilirii unui sistem de ajutorare pe bază de voluntariat, prin care asistentele să ajute soldații răniți. De asemenea, a menționat și nevoia stabilirii unor tratate internaționale prin care sistemul medical să fie protejat și care să permită organizarea unor spitale în apropierea câmpurilor de luptă. Acesta a fost doar începutul organizației care, pe viitor, avea să devina Crucea Roșie.
Goodwill Industries
În 1902, un preot metodist din Boston a început să strângă haine și alte obiecte vechi, pe care le repara/ajusta ulterior angajând oameni din rândul săracilor. După aceea, vindea produsele obținute la prețuri rezonabile, acelorași muncitori care ajutau la reparare. Mai mult de 100 de ani mai târziu, compania încă există, dar la o scară mult mai mare. Este vorba de Goodwill Industries, care are 165 de magazine în Statele Unite și în Canada, al căror nonprofit este evaluat la 4 miliarde de dolari.
Bill Drayton, părintele antreprenoriatului social
Bill Drayton nu este doar un extraordinar exemplu de antreprenor social, întrucât el a ajutat la înființarea și popularizarea acestui termen. În 1980 fonda asociația Ashoka: Innovators for the Public, o organizație dedicată identificării și ajutării antreprenorilor sociali din întreaga lume. Drayton impărtășește cu ceilalți experiența sa în calitate de antreprenor social și în cadrul altor proiecte, cum ar fi Community Greens, Youth Venture sau Get America Working! Din 2010, Fundația Ashoka a sponsorizat 2145 de proiecte, din 73 de țări, dintre care multe au condus la dezvoltarea unoi afaceri sociale cu impact major asupra comunităților globale.
Fundația Fântâna lui Ryan
În anul 1998, Ryan Hreljac, de numai 6 ani, a fost atât de impresionat de faptul că în Africa, pentru a ajuge la apă, copiii trebuie să parcurgă kilometri întregi, încât s-a decis să se implice mai mult și să ajute cumva aceste comunități, luptând pentru construirea unei fântâni în fiecare sat. A susținut foarte multe discursuri despre importanța apei proaspete și a întreprins diverse proiecte curajoase, astfel încât, în anul 1999, reușise deja să construiască prima fântână, la o școală dintr-un sat din Uganda. Determinarea lui Ryan a dus la următorul pas, care a fost construirea unei fundații – Fântâna lui Ryan- care a facilitat ulterior accesul la apă proaspătă în 16 țări, pentru mai mult de 714.000 de oameni.
Este admirabil să construiești o afacere de succes, de orice tip ar fi, dar iată că mulți antreprenori nu sunt orientați spre profit, ci vor să fructifice altfel munca pe care o depun. Unii ajută alți oameni, punându-le la dispoziție resurse, oportunități, traininguri, deprinderea unor abilități care să îi ajute să aibă o viață mai bună. Și tu poți face parte din această categorie de oameni care schimbă lumea, nu ai nevoie decât de încrederea în faptul ca POȚI FACE O DIFERENȚĂ!