În România actuală, situația persoanelor care provin din medii defavorizate este una ...defavorizantă. În sensul în care, la nivel național, ar trebui să fie luate măsuri de creştere a gradului de ocupare şi de combatere a discriminării la angajare, în rândul persoanelor care se află în situaţii de dificultate, marginalizare sau excluziune socială.
Pentru a înțelege mai bine amplarea acestui fenomen, ar trebui ca, întâi, să definim acest termen. Conform Dreptului Muncii, este considerate persoană defavorizată orice persoană care aparține unei dificultăți de intrare pe piața muncii, respectiv orice persoană care îndeplinește una din următoarele condiții:
- nu a împlinit vârsta de 25 de ani sau a terminat de maximum 2 ani studiile și încă nu a fost angajată într-o activitate renumerată regulat;
- se deplasează în interiorul Uniunii Europene cu scodul identificării unui loc de muncă;
- aparține unei minorități etnice și are nevoie nevoie să își dezvolte abilitățile lingvistice, formarea profesională sau experiența pentru a-i crește șansele de a obține un loc de muncă stabil;
- un adult care crește singur unul sau mai mulți copii;
- nu a frecventat nicio formă de învățământ secundar ori echivalentul acesteia și nu are un loc de muncă sau este pe punctul de a-și pierde locul de muncă;
- are vârsta peste 50 de ani, nu are un loc de muncă sau este pe punctul de a-și pierde locul de muncă;
- nu a fost angajată pe o perioadă îndelungată (timp de 12 luni din ultimele 16 luni sau 6 luni în ultimele 8 luni) – se aplică persoanelor sub 25 de ani;
- îndeplinește condițiile prevăzute de legea națională pentru a se considera că este sau a fost toxicomană;
- nu a obținut un loc de muncă permanent de la începerea executării unei pedepse privative de libertate sau a altei măsuri penale;
- orice femeie dintr-o regiune NUTS II în care rata medie a șomajului a depășit 100% din media comunității pe o perioadă de cel puțin 2 ani sau unde rata șomajului femeilor a depășit 150% din rata șomajului în rândul bărbaților.
Cunoscând mențiunile făcute mai sus, avem o idee mai clară despre categoriile exacte, astfel încât putem concluziona, pe cont propriu, în urma experiențelor personale și a unei scurte analize a locului nostru de muncă, faptul că este posibil ca aceste persoane să fie integrate cu o mai mare greutate pe piața muncii.
Pentru a veni în sprijinul lor, statul derulează o serie de măsuri de protecţie socială combinate: pe de o parte sunt sprijiniți de sistemul contributiv de asigurări şi pe de altă parte primesc măsuri
de asistenţă socială (beneficii sociale şi servicii sociale), necontributive. De asemenea, legislaţia, proiectele sociale şi programele de suport din România includ o serie de măsuri pentru facilitarea angajării persoanelor aflate în situaţii de dificultate sau marginalizare social, oferind firmelor care îi angajează o serie de avantaje.
Cele mai importante astfel de măsuri de suport pentru ocuparea unui loc de muncă de către persoanele defavorizate sunt următoarele:
a. Informarea şi consilierea profesională - servicii acordate gratuit persoanelor în căutarea unui loc de muncă.
b. Medierea muncii - punerea în legatura a angajatorilor cu persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, prin intermediul agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă.
c. Cursurile de formare profesională - organizate gratuit de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
d. Evaluarea si certificarea competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale – prin intermediul agentțiilor județene pentru ocuparea forței de muncă.
e. Consultanța pentru începerea unei afaceri – acordată de agențiile pentru ocuparea forței de muncă la cerere persoanelor in căutarea unui loc de muncă, sub forma de servicii juridice, de marketing, financiare, metode și tehnici eficiente de management și alte servicii de consultanță.
f. Completarea veniturilor salariale - persoanele cărora li s-a stabilit dreptul la indemnizația de șomaj, potrivit legii, și care se angajează cu norma întreagă, conform prevederilor legale în vigoare, și, ca urmare a angajării, le încetează plata indemnizației de șomaj, beneficiază, din momentul angajării până la sfârșitul perioadei pentru care erau îndreptățite să primească indemnizația de șomaj, de o sumă lunară, reprezentând 30% din cuantumul indemnizației de șomaj stabilită.
g. Absolvenţii instituţiilor de învăţământ și absolvenții școlilor speciale, în vârstă de minimum 16 ani, înregistrați la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, care se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă mai mare de 12 luni, beneficiază de o primă de încadrare egală cu valoarea indicatorului social de referință în vigoare la data încadrării, din bugetul asigurărilor pentru șomaj.
h. Stimularea mobilitătii forţei de muncă - Persoanele care, în perioada în care beneficiază de indemnizație de șomaj, se încadrează, potrivit legii, într-o localitate situată la o distanță mai mare de 50 km de localitatea în care își au domiciliul stabil, beneficiază de o primă de încadrare, acordată din bugetul asigurărilor pentru șomaj egala cu de doua ori valoarea indicatorului social de referință in vigoare.
i. Promovarea participării pe piața muncii a tinerilor cu risc de marginalizare socială - Tânărul cu risc de marginalizare social poate fi primit în ucenicie. Pentru încheierea unui contract de
ucenicie, angajatorul poate primi lunar (la cerere) o sumă egală cu 60% din valoarea indicatorului social de referinţă, pentru acel ucenic, pe perioada derulării contractului.
k. Angajarea persoanelor cu dizabilităţi - angajatorii care încadrează in muncă pe durată nedeterminată absolvenți din rândul persoanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent, pe o perioadă de 18 luni, subvenții.
l. Angajarea tinerilor pe perioada vacanţelor - angajatorul care încadrează în muncă elevi și studenti pe perioada vacanțelor (max. 60 zile pe an) beneficiază, pentru fiecare elev și student, de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din valoarea indicatorului social de referință.
m. Acordarea de credite în condiţii favorabile pentru crearea de locuri de muncă - angajatorii pot primi credite cu dobânzi avantajoase pentru crearea de locuri de muncă, prin programe specifice coordonate de către ANOFM, în colaborare cu bănci autorizate să gestioneze fonduri de creditare acoperite din bugetul asigurărilor de şomaj.
Analizele efectuate la nivel național de diferite organizații au arătat că persoanele cu dizabilităţi nu sunt frecvent ţinta unor practici sau atitudini discriminatorii pe piaţa muncii, cel puțin nu în grade comparabile cu persoanele de etnie romă, de exemplu.
Totuşi, există rezerve, prejudecăţi şi stereotipuri generate de lipsa de informaţie, care fac ca angajatorii să evite recrutarea persoanelor cu dizabilităţi în posturi sau activităţi în care, de altfel, acestea ar putea lucra fără dificultate. Teama angajatorilor de a nu putea adapta corespunzător posturile de muncă, lipsa de informare cu privire la dizabilitate şi la facilităţile oferite angajatorilor, dar şi o frecventă atitudine supra-protectoare a familiilor, sunt de cele mai multe ori frâne în calea angajării persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa liberă a muncii.