În România, economia socială se află încă într-un stadiu incipient. Conform statisticilor, doar 1,7% din angajații români activează în domeniul economiei sociale, în timp ce media UE este de 6,5%. Unul dintre factorii care au dus la această discrepanța este, bineînțeles, faptul că România a suferit schimbări drastice în ceea ce privește mediul antreprenorial după revoluția din 1989 (atunci când s-a trecut de la sistemul economic centralizat la o economie de piață), iar în toată perioada ce a urmat, economia țării noastre a fost într-o continuă tranziție, ceea ce a dus la imposibilitatea supraviețuirii structurilor de economie socială existente înainte de revoluție.
Pe de altă parte, conform datelor Eurostat, România este caracterizată de una dintre cele mai ridicate rate ale sărăciei și excluziunii sociale din Europa (1 din 3 români se află în risc de sărăcie sau excluziune socială). În același timp, tot statisticile ne dezvăluie faptul că 45% din populația României trăiește în mediul rural, în comparație cu media de 25% a Uniunii Europene, ceea ce ne condiționează să acordăm o importanță foarte mare populației de la sat. În acest context, antreprenoriatul social ar putea fi una din cele mai eficiente soluții pentru a combate atât declinul vieții rurale, cât și sărăcia, mediul rural fiind foarte important din punct de vedere economic pentru România. Analizând datele, putem afirma faptul că sectorul economiei sociale are un deosebit potențial de creștere în țara noastră: acesta se află pe un trend ascendent, iar conceptul de afacere socială a început să prindă contur în ultimii 10 ani, ca urmare a lansării mai multor fonduri guvernamentale în zona economiei sociale. Printre programele de finanțare se numără:
- ,,Programul Operațional Capital Uman (POCU)”, prin care sunt alocate fonduri totale în valoare de 111,47 milioane euro, direcționate către dezvoltarea și înființarea de întreprinderi sociale, prin acordarea de granturi și împrumuturi sub forma unor instrumente financiare;
- Apelul „SOLIDAR - Sprijin pentru consolidarea economiei sociale”, deschis în septembrie 2016 de către Ministerul Fondurilor Europene (MFE), cu o alocare de 20 milioane de euro din ,,Programul Operational Capital Uman (POCU)”, primul dintr-o serie de apeluri dedicate economiei sociale;
- ,,Fabricat în Țara lui Andrei” - o competiție de afaceri sociale organizată de OMV Petrom în parteneriat cu Fundatia NESsT, care oferă finanțări, consultanță și pregătire alături de experți, pentru crearea de afaceri sociale ce produc valoare, rezolvă probleme sociale și oferă locuri de muncă în comunitățile vizate de proiect;
- ,,Social Impact Award (SIA)” - o competiție de idei pentru tinerii care vor să construiască soluții inovatoare pentru problemele sociale curente. Participanții pot câștiga premii a câte 1.500 euro fiecare sau 1 premiu de popularitate în valoare de 500 euro pe baza votului online;
- Competiția NESsT pentru afaceri sociale dezvoltă întreprinderi sociale sustenabile care rezolvă probleme sociale critice, oferind sprijin pe termen lung pentru cresterea și susținerea unui portofoliu de întreprinderi sociale cu impact mare.
În ciuda acestor oportunități de finanțare, peste 50% dintre antreprenorii sociali din România afirmă că nu dispun de suficiente fonduri necesare dezvoltării afacerii. Mai mult decât atât, tot ei susțin că acestei probleme se adaugă si lipsa unui cadru juridic favorabil pentru afacerile de acest tip. Ce-i drept, în România, economia socială a fost reglementată prin lege abia în anul 2014, însă românii s-au mobilizat destul de repede, iar în anul 2016 existau deja peste 10.000 de entități juridice pe teritoriul țării ce activau în zona economiei sociale și care puteau obține atestatul de întreprindere socială. Așadar, cifrele arată că românii își doresc să ia inițiativa și să participe activ la schimbare. De asemenea, câteva studii efectuate demonstrează că și consumatorii români susțin economia socială, aproximativ 65% dintre aceștia fiind dispuși să plătească mai mult pentru un produs care creează locuri de muncă pentru persoanele defavorizate.
În concluzie, există cu siguranță loc de îmbunătățiri în ceea ce privește antreprenoriatul social românesc, însă ceea ce contează este că oamenii au început să realizeze faptul că problemele societății nu trebuie neglijate, iar rezolvarea acestora depinde de fiecare în parte. Antreprenoriatul social ar putea fi o șansă salvatoare pentru ameliorarea condițiilor de trai din mediul rural și fiecare dintre noi poate sprijini acest sector. Credem în continuare că lucrurile se pot schimba în bine și sperăm ca întreprinderile sociale deja existente pe teritoriul țării să inspire cât mai mulți antreprenori să le ia exemplul.
Sursa: aici.