Studiul Ecotic - obiceiurile românilor cu privire la electronicele de mici dimensiun

Studiu ecotic Studiu ecotic

Echipa Ecotic a analizat piața actuală a echipamentelor de mici dimensiuni cumpărate de români – tip de obiecte achiziționate, număr, vârsta, debarasarea sau tipul de menținere a acestora în casă, cu ajutorul unui sondaj care a avut ca obiective principale atât redarea imaginii dotărilor curente din gospodăriile românilor, dar și identificarea principalelor modalități prin care românii se debarasează de electrocasnicele de mici dimensiuni.

Mai exact, sondajul telefonic a vizat exclusiv comportamentul față de obiecte precum fier de călcat, aspirator, mixer/robot de bucătărie, prăjitor de pâine, aparat de făcut cafea, cuptor cu microunde, uscător de păr, laptop, telefon mobil, cameră foto/video digitală și bormașină sau obiecte de tip șurubelniță electrică.

Referitor la vechimea produselor din gospodăriile românești, s-a constatat faptul că avem o piață în creștere, produsele fiind unele relativ noi, peste 70% din produse având mai puțin de 5 ani. Doar 20% dintre obiecte au o vechime între 6 și 10 ani, iar 10% sunt mai vechi de 10 ani.

Motivul majoritar care a stat la baza achizițiilor a fost suplimentarea obiectelor din gospodărie, adăugându-se un obiect în plus, doar în cazul produselor precum cuptoarele cu microunde făcându-se achiziții pentru a înlocui un obiect stricat sau vechi.

Efectul de hibernare (păstrarea electrocasnicelor mici în casă, deși nu mai sunt folosite sau nu mai funcționează) se menține, rezultatele fiind similare cu cele din 2019. Se păstrează în case camerele foto digitale, fără a fi utilizate, restul tipurilor de obiectele din studiu fiind păstrate în gospodărie doar în procent de 1-3%.

Aceleași produse – camerele foto, sunt păstrate mult timp în casă, iar cel mai puțin cuptoarele cu microunde și prăjitoarele de pâine. Ați fi suprinși să aflați că între 7 și 19% dintre obiectele stricate sau nefolosite se păstrează în case și mai mult de 5 ani!

Care sunt motivele pentru care se păstrează atât de multe obiecte, atât de mult timp? Acesta variază, de la dorința de a păstra o rezervă (cum este în cazul camerelor foto sau mixerelor), de a refolosi la nevoie piesele (aparate de făcut cafea), valoarea sentimentală pe care o au (aparate foto sau laptop), dar și lipsa de cunoștințe privind modul în care acestea se aruncă. Doar 8% dintre cei intervievați au recunoscut că au gândul de a se debarasa de obiectele nefolositoare, media europeană fiind cea de 16%.

Analizând modul prin care oamenii sau s-au debarasat de produsele respective, s-a observat că în 33% dintre gospodării s-au făcut astfel de debarasări. Obiectul cel mai debarat este telefonul mobil, care este înlocuit destul de des de români, urmând ca pe locul 2 să fie aspiratoarele, urmate de fiarele de călcat.

Acestea au fost debarasate după 4-10 ani, în funcție de lungimea de viață a fiecărui tip de electrocasnic. Cea mai lungă durată de viață pare că o au laptopurile, cuptoarele cu microunde și camerele foto, iar cea mai scurtă – bormașina electrică.

Debarasarea din ultimul an – 8300 tone – s-a făcut astfel: 1600 tone corect - la magazin, 1200 de tone corect - la municipalități, 950 tone corect - la punctele de colectare și mai mult de jumătate – 4550 tone – incorect.

Lăsăm mai jos detaliile privind modalitățile corecte și incorecte de debarasare de electrocasnicele de dimensiuni mici:

Corect

  • Predarea acestora la magazin
  • Predarea acestora la domiciliu, către reprezentanții unui magazin
  • Predarea la punctul municipal de colectare
  • Predarea la alte puncte de colectare DEE
  • Înlocuirea produselor în garanție

Incorect

  • Abandonarea produselor pe spațiul public
  • Aruncarea la gunoi a acestora
  • Predate către persoane care colectează fier vechi
  • Predate către organizații care colectează fier vechi

Toate cifrele din studiul care se poate citi pe larg aici Studiu web (ecotic.ro) indică faptul că societatea românească menține obiceiul de a păstra pe termen lung, acasă, lucruri care nu mai funcționează sau pe care nu le mai folosim. De asemenea, aruncăm la gunoi produse care nu ar trebui puse aici sau preferăm să le dăm la fier vechi, deși au și alte componente. Încă avem deficit în cunoașterea modalităților corecte de debarasare de electrocasnicele vechi, însă numărul persoanelor care au un comportament corect este în creștere, fiind de o treime.