În Uniunea Europeană erau înregistrate în jur de 2.8 milioane de entități sociale sau organizații de acest tip, care reunesc un număr de angajați de 13.6 milioane de oameni. Mult? Raportat la fiecare țară, procentul ajunge la 9.9 rată de angajare în acest domeniu în unele țări. Conform unui nou raport al Forului Economic Mondial, există 5 recomandări de proceduri care ar ajuta ca acest sector să se dezvolte și să crească în cifre și, implicit, în impactul avut asupra comunităților.
Tocmai ce am trecut printr-o perioadă de criză fără precedent, care ne-a testat viteza de reacție și solidaritatea, iar acum ne aflăm în pragul unei noi crize, probabil energetică și alimentară, având în vedere creșterea rapidă a prețurilor materiilor prime din aceste domenii. Toate consecințele crizelor trăite afectează populația, numărul ridicat de joburi pierdute ducând la scăderea calității vieții multor oameni. Rapoartele Oxfam menționează faptul că numărul oamenilor aflați în situație extremă de sărăcie ar putea crește anul acesta la 860 milioane. În acest context, este nevoie urgent de dezvoltarea sectorului economic social, în vederea ajutării comunităților.
Nicolas Schmit, Consilier European pentru Joburi și Drepturi Sociale, crede că, datorită rădăcinilor locale puternice pe care le au, întreprinderile sociale pot veni cu soluții inovatoare care să vină în ajutorul luptei comunității cu diverse probleme globale, precum schimbarea climatului, digitalizarea sau exclusiunea socială. Din ce în ce mai multe guverne recunosc potențialul sectorului economiei sociale, motiv pentru care se iau măsuri - anul acesta Comisia Europeană a lansat Planul de Acțiune al Economiei Sociale, iar Orgnizația Internațională a Muncii a avut prima discuție pe acest subiect. În ciuda acestor măsuri care pare că încep să ia amploare, obstacolele se întâlnesc la nivel național – vizibilitate redusă, lipsă de suport legal, standarde de dezvoltare insuficient dezvoltate, resurse financiare insuficiente. Cum s-ar putea acționa astfel încât să simtă întreprinderile sociale că sunt încurajate?
1. Organizarea unor noi cadre pentru dezvoltarea sistemului economic social.
De-a lungul ultimulilor ani, s-au dovedit utile în sprijinul acestui sector recunoașterea importanței, dezvoltarea unor noi normative privind mediul înconjurător, dar și dialogul cu principalele figuri din lumea economică socială. În planul său de acțiune pentru perioada 2021-2027, Comisia Europeană a menționat investirea a peste 2.5 miliarde de euro pentru sporirea investițiilor sociale și sprijinul sectorului econimic social pentru a se dezvolta, inova și crea joburi.
2. Crearea de stimulente pentru finanțare și investiții
Photo credit: Editora Mol.
Guvernele pot ajuta creșterea sectorului economiei sociale prin investirea fondurilor publice și prin încurajarea investițiilor din partea furnizorilor de finanțare. Mecanismele pe care ar putea să le lanseze cuprind: stimulente fiscale, atenuarea sistemului birocratic, reducerea riscurilor finanțării private și dezvoltarea unor sisteme de finanțare hibride care combină investițiile publice și private. Guvernul din Singapore a înființat Singapore Center for Social Enterprise (raiSE) pentru a oferi granturi întreprinderilor sociale din Singapore pentru a dezvolta sectorul prin colaborarea actorilor publici și privați.
3. Dezvoltarea sistemelor de educație și cercetare
Extinderea și îmbunătățirea sistemelor de cercetare și educație privind inovarea socială, întreprinderea socială și economia socială în școli și universități pot dezvolta atât noi inițiative locale, cât și canalele de comunicare dintre ele. De exemplu, Scoția a lansat programul Social Enterprise in Education în 2007 pentru ca tinerii să înțeleagă economia socială și să conștientizeze importanța acesteia. Programul se concentrează pe dezvoltarea și înțelegerea modelelor de afaceri ale întreprinderilor sociale și oferă experiență practică.
4. Canale de achiziții publice și private mai incluzive
Sectorul public poate cumpăra bunuri și servicii de la întreprinderi care oferă valoare socială și de mediu. În acest fel, achizițiile publice devin un vehicul pentru îndeplinirea altor obiective, cum ar fi reintegrarea șomerilor de lungă durată pe piețele muncii și integrarea socială și profesională a persoanelor din grupurile excluse sau vulnerabile. Guvernele pot crea, de asemenea, stimulente pentru ca sectorul privat să achiziționeze din economia socială. În 2014, statele membre UE au adoptat normele UE privind achizițiile publice, care permit „considerațiile de mediu și sociale”, precum și aspectele de inovare care trebuie luate în considerare la atribuirea contractelor publice.
5. Creșterea vizibilității rezultatelor întreprinderilor sociale
Pentru a crește vizibilitatea sectorului, guvernele sunt încurajate să colecteze statistici privind rezultatele întreprinderilor sociale, dar care să depășească indicatorii tradiționali. Pe lângă contribuția economiei sociale la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă, guvernele ar trebui să măsoare și să prezinte sistematic și impactul social și de mediu al economiei sociale. Indicele Progresului Social ține evidența modului în care nevoile sociale ale cetățenilor sunt îndeplinite prin cele trei dimensiuni: nevoi umane de bază, fundamente ale bunăstării și oportunități, prin agregarea a 35 de indicatori sociali.
„Pe măsură ce modelele antreprenoriale sociale continuă să aibă succes atât din punct de vedere al impactului, cât și din perspectiva profitului, sectorul privat a început să integreze tot mai mult impactul în modelele lor de operare, rămânând în același timp profitabil. de asemenea, creează un beneficiu social sunt din ce în ce mai estompate, ceea ce este un lucru bun”, a declarat Sharon Thorne, Președintele Consiliului global al Deloitte.
Prin adoptarea unor cadre de responsabilitate și modele de afaceri și guvernanță mai atractive, economia socială poate contribui la transformarea structurală a modelului nostru economic actual și poate accelera tranzițiile către un viitor mai incluziv și durabil.