Responsabilitatea socială reprezintă domeniul prin care companiile își oferă contribuția față de comunitate sau mediu, iar studiile indică faptul că societățile care recurg la astfel de programe se bucură de o credibilitate mai mare în fața clienților.
Din acest motiv, responsabilitatea socială poate ajuta o afacere, întrucât majoritatea consumatorilor vor alege să cumpere o anumită marcă, daca află că în spatele ei se află o cauză în care cred. Discutăm astăzi cu Florentina Loloiu Coordonatorul Galei Societăţii Civile, despre imapctul social al campaniilor de responsabilitate socială corporativă, care se apropie de afacerile sociale prin prisma obiectivelor propuse, cu accent pe asemănările și deosebirile dintre cele două concepte, dar și pe impactul pe care acestea îl au asupra comunităților.
Î: Care sunt asemănările dintre CSR și o afacere socială?
F.L.: Ambele se adresează comunităților/unui grup definit de beneficiari. Atât întreprinderile sociale, unele dintre ele încadrate în categoria ONG-urilor – care sunt înființate pentru a ajuta o comunitate, cât și acțiunile de CSR ale unei companii se adresează distinctiv unui anumit grup de beneficiari/unei comunități în care compania activează.
Î: Ce le diferențiază?
F.L.: Afacerile sociale în România aparțin mai mult sectorului asociativ – observând cu mai multă ușurință ce probleme există într-o comunitate și care sunt grupurile vulnerabile. Întreprinderile sociale au acest atuu, o singură soluție pentru două sau chiar trei probleme. De exemplu, Atelierul de Pânză – vrea să reducă consumul de plastic și să fie un promotor al economiei circulare, creând sacoșe de pânză din deșeuri textile, iar persoanele angajate care le croiesc sunt persoane cu dizabilități care au nevoie de un loc de muncă.
Acțiunile de responsabilitate socială aparțin companiilor și acestea sunt adiacente activității curente, adresându-se, de cele mai multe ori, aceluiași grup țintă, devenit grup de beneficiari în cazul acțiunilor de CSR. De exemplu, AVON România de mai bine de 18 ani desfășoară Campania pentru Sănătatea Sânilor.
Î: Care dintre cele două are, în opinia dumneavoastră, un impact social mai mare?
F.L.: Ambele tipuri de acțiuni, atât întreprinderile sociale, cât și acțiunile de CSR, au un impact social la fel de mare. Consider doar că întreprinderile sociale sunt mai prezente în comunitate și impactul lor este continuu, deși este mai mic cantitativ, cu siguranță este mare din punct de vedere calitativ. În cazul acțiunilor de CSR, impactul lor social atinge un număr mai mare de beneficiari, deci este mai mare din punct de vedere cantitativ, dar nu este neapărat continuu.
Î: Cum apreciați domeniul responsabilității sociale în România, indiferent dacă vorbim de CSR sau de afaceri sociale?
F.L.: Mai dezvoltat și mai strategic decât acum 10-15 ani. Companiile au început să își cunoască mai bine publicul și nevoile comunităților în care activează, de-a lungul timpului au început să existe și bugete dedicate în cadrul companiilor pentru astfel de proiecte. În 2008, de exemplu, domeniul întreprinderilor sociale abia era la început în România. În acel an am premiat pentru prima oară un astfel de proiect în cadrul Galei Societății Civile și mai mult de atât a fost marele câștigător: Diferiți, dar împreună! al Fundației Pentru Voi din Timișoara.
Î: Ar putea, la un moment dat, să înlocuiască afacerile sociale programele de CSR?
F.L.: Nu cred că ar fi recomandat, pentru că anumite domenii precum arta sau cultura ar rămâne nefinanțate. Însă, ce ar fi recomandat este preluarea de către companii a acestui model de întreprinderi sociale, implementat deja de ONG-uri în România.
Despre Florentina Loloiu – Director programe Gala Societății Civile
Florentina Loloiu este, în prezent, Coordonatorul Galei Societăţii Civile, cel mai amplu proiect care promovează și premiază activitatea sectorului asociativ din România și a portalului de știri – galasocietatiicivile.ro.
Lucrează în echipa de organizare încă din anul 2006, iar de-a lungul celor 15 ani de experiență a fost implicată, în calitate de PR Officer, coordonator și specialist al sectorului asociativ, în organizarea unor proiecte precum: Festivalul Naţional de Teatru Tânăr IDEO IDEIS (2006, 2007), Conferinţele Internaţionale de Responsabilitate Socială CSR’07 şi CSR’08, Festivalul Internaţional de Muzică de Cameră SoNoRo (ediţia 2009), Școala Bonelor - Romanian Angel Appeal (2011, 2012), Frontline Club Bucharest (2013 - 2015), „100 de fețe ale inovației” (2015-2016), Bursa Binelui (2014 - 2021).